închide× Sunați-ne 0040-259-306-110, 0040-259-306-111

L455/2021 - PROPUNERE LEGISLATIVĂ PENTRU ANULAREA UNOR OBLIGAȚII FISCALE ȘI PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE

Forma inițiatorului o puteți consulta la adresa:

https://www.senat.ro/legis/PDF/2021/21L455FG.pdf

Derularea procesului legislativ o puteți consulta la adresa:

https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L455&an_cls=2021

Proiectul de Lege 455/2021 -  cunoscut sub apelativul de amnistie fiscală pe diurne - ar trebui să îndrepte un abuz instituțional al ANAF. Reinterăm că experți juridici, fiscali, contabili consideră că legislația este clară, practica în materie de diurne este și ea una sedimentată de zeci de ani, și că reîncadrarea diurnelor ca venit salarial este pur și simplu un abuz din partea statului român. Și cum această reîncadrare duce în secunda doi la falimentul companiei respective, și deci statul nu va recupera nimic din sumele înscrise în deciziile de impunere, ne întrebăm care să fie totuși logica (motivul) acestor abuzuri? Evident, e o întrebare retorică.

Am analizat și noi propunerea de act normativ. Concluziile noastre le puteți consulta mai jos. 

Astfel, 

Art.I, 

Punctul (8) ar trebui modificat astfel :

(8) Pentru sumele menționate la alin.(l), pentru care instantele judecatorești au stabilit, prin hotarari judecătorești ramase definitive și irevocabile /hotarari judecatorești definitive și executorii, ca sunt datorate bugetului general consolidat, statul renunță la drepturile oferite de instanță și restituie contribuabililor sumele deja reținute. Restituirea se face la cererea contribuabililor.

Iar după punctul (8), de introdus un nou punct (9):

(9) Se dispune efectuarea unei anchete/ înființarea unei comisii de disciplină, care să identifice persoanele din aparatul de stat care au inițiat, coordonat, executat aceste abuzuri. Concedierea acestora și punerea sub acuzare pentru Abuz în serviciu și Sabotarea economiei naționale.

Art. II

De eliminat în totalitate, pentru următoarele motive:

  1. Având în vedere că Legea 172 din 13/08/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale prin articolul I, punctul (3) a modificat deja articolul 2 alineatul (1), din Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariatilor in cadrul prestării de servicii transnationale cu modificarile și completarile ulterioare – considerăm că Legislația este clară în vederea prevenirii pe viitor a reîncadrării indemnizatiilor de delegare, indemnizatiilor de detasare, inclusiv a indemnizatiilor specifice detașarii transnaționale ca venituri de natură salarială. În acest sens Art. V al acestui proiect de lege, nu își mai are sensul. La fel expunerea de motive cu privire la faptul că pe viitor legislația să nu mai fie interpretată de către organele de control este deja realizată, nemaifiind nevoie de înlocuirea în Codul fiscal a sintagmei “indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură” , cu noua sitagmă prevăzută de acest Proeiect de lege: “indemnizatia de delegare, indemnizația de detasare, inclusiv indemnizația specifica detasării transnaționale”.
  2. Art. II este de natură să aibă un impact economic negativ semnificativ, pentru mai multe ramuri ale economiei naționale, în special cea a transporturilor, prin creșterea impozitării muncii, într-un context nefavorabil la nivel european, în pragul intrării în vigoare a prevederilor de natură socială a Pachetului de Mobilitate I (februarie 2022) . De altfel, termenul foarte scurt de intrare în vigoare prevăzut la Art. III din proiectul de lege, va afecta contractele comerciale aflate deja în derulare . Pe de altă parte corectarea abuzului instituțional făcut de ANAF necesită intrarea în vigoare de urgență a acestui Proiect de Lege. Ca atare, Art.I are față de restul articolelor din cuprinsul proiectului de lege, nevoie de un cu totul alt calendar și exigențe temporale, și din acest considerent Art. II și IV, trebuie eliminate din această inițiativă legislativă.
  3. Art. II punctul 1) conține mai multe elemente neclare cum ar fi: 3 salarii de baza corespunzătoare locului de munca . Salariu de bază neavând o definiție clară în nici un act normativ, el având în sistemul bugetar semnificația de salar de încadrare la care vin adăugate o serie de sporuri.
  4. Art. II punctul 1) prezintă dificultăți de ordin practic la punerea lui în aplicare , cum ar fi:
    • Faptul că plafonul neimpozabil va fi calculat în funcție de salariul de bază / remunerație exprimate în lei, în timp ce diurna (îndemnizatiile) sunt exprimate în euro. Ceea ce înseamnă că plafonul impozabil va avea o variabilitate mare în functie de cursul valutar, care nici măcar nu este amintit în proiect. O dezechilibrare a cursului de schimb ar aduce dezechilibre și în costurilor legate de muncă.
    • Diurnele (îndemnizațiile) se plătesc de regulă în funcție de momentul deplasării, fie înainte, fie imediat după aceasta. O astfel de abordare, precum cea din proiectul de lege va duce în practică la o amânare a calculului și implicit a plății acestor drepturi de personal.
    • Impozitarea diurnelor (îndemnizațiilor) care vor depăși plafonul se va putea face doar prin impozitarea lor pe statul de salarii, și reținerea acestor impozite la sursă, ceea ce va diminua implicit salariul net, și ca atare, predictibilitatea venitului pe care un contract individual de muncă ar trebui să-l ofere salariatului, nu va mai fi realizată.
    • Orice schimbare de salariu stipulată în contractul de muncă va genera automat modificări în plafonul neimpozabil al diurnelor, generând, la rândul să o mare variabilitate a acestuia.

Art. III – trebuie eliminat, în contextul eliminării Art. II.

De înlocuit eventual cu prevederea că acest act normativ (Art. I) să intre în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial.

Art. IV – trebuie eliminat sau aduse clarifări și adăugiri , pentru că în formularea actuală deschide posibilitatea unor noi abuzuri instituționale, de data aceasta de către ITM.

Printre formulările insuficient detaliate și chestiunile neelucidate din acest articol subliniem:

(1) Reincadrarea fiscala a sumelor acordate sub forma indemnizatiei de delegare, indemnizatiei de detasare, inclusiv indemnizatiei specifice detasării transnaționale, primite de salariati, poate fi realizata de organele fiscale in temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completările ulterioare, numai in baza constatarilor realizate de organele competente ale Inspectiei Muncii, prin care, potrivit legislației in materie, natura acestora este stabilită ca venit din salarii sau asimilat salariilor.

(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) si (2) se stabilește prin ordin comun al președintelui A.N.A.F. și al inspectorului general de stat al Inspectiei Muncii, care se emite in termen de 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a prezentei legi.

Art. V – trebuie eliminat pentru că el a fost deja realizat prin Legea 172 din 13/08/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale

M-ar ajuta să cunosc și punctul dumneavoastră de vedere vis-a-vis de Art. II (modificarea plafonului neimpozabil al diurnelor) și Art. IV ( rolul viitor al ITM în reîncadrarea diurnelor). Îl puteți exprima în comentariu la acest Blog sau prin email la contact@euload.com .

Vă mulțumesc !

Introduceţi un comentariu